vineri, 30 septembrie 2011

Sonoru’ nea Badeaaaa!



Pe vremea odiosului și-a academiciencei savant de renume mondial, la mine în localitate, tineretul utecist se răsfăța la cinematograful din vale cu câte-o peliculă a la Sergiu Nicolaescu sau cu ce reușea cineastu’ Badea să aducă prin schimburi comerciale adecvate regimului. Cum tehnica din dotarea cinematografului era prinsă cu banda izoler și legată cu sârma, se întâmpla ca de fiecare dată câte-o panaramă de film să dea rateuri de sunet. Și cum cineastul probabil că moțăia prin vreun ungher și nu observa neajunsul, sala reacționa și, atunci, se auzea la unison strigarea devenită celebră peste ani și neuitată până-n zilele noastre: “Sonoru’ nea Badea! “ Măcar atunci avea cine să dreagă busuiocul, (adicătelea sonorul), pentru că nea Badea sărea și lipea el cum știa mai bine firele pe la mașinăria de produs senzații pe cearceaf, (mă refer la ecran)! În 30 de secunde se relua vizionarea...

Nu același lucru se poate spune despre zilele noastre, când tehnologia de ultim răcnet ne invadează televizoarele cu zeci de canale care mai de care mai care…, timpuri în care televiziunea pe cablu a înlocuit cinematograful cu telecomanda. Faza bună e că, butonând telecomanda, dăm peste canale mai ciudate și mai înnămolite decât însuși marele Cernavodă-Agigea nedragat. De pildă, cel mai adesea dai peste programe unde, pe lângă faptul că scrisul e în poloneză, filipineză sau maidaneză, lipsește și sunetul cu desâvârșire, și zău că îmi vine să strig din toți rărunchii: Sonoru’ nea Badea!
Asta nu-i nimic, dar ne-au obișnuit cabliștii din Slobozia cu o dinamică a programelor demnă de un parcurs cu garduri. Au aranjat așa bine grila că vin programele pe telecomandă în binecunoscuta ordine stomatologică “dinte, pauză, lipsă gaură….” Adicătelea un program e, altul e… dungă, altul bip, altu’ e cu texte încurajatoare gen “Lipsă semnal” sau mai știu eu ce imaginație au dumnealor. Și iar îmi vine să strig la răposatul nea’ Badea… Programul breeee!
Că nu îmi pică mie fisa de ce ’mnealor, când au luat și au aranjat programele să curgă pe cablu, nu le-au dat și ei o ordine firească, așa cum ar fi trebuit. Să pună laolaltă sportul, muzica, știrile, divertismentul, canalele în chineză sau maghiară, grupate frumos... - asta nu o înțeleg în ruptul capului, la ce îmi trebuie mie în Bărăgan, programe titrate sau sonorizate și cu publicitate în limba maghiară???? – ca să nu fie nevoit abonatu’ să zapeze disperat în căutarea unor programe preferate, pe care azi le știe într-un loc, iar mâine caută de le găsește în altul. Probabil fiind vorba de televiziune modernă, zic io, o fi și ea mobilă, iar noaptea, pezevenghi de program, pleacă să-și găsească un loc mai în față pe telecomanda omului. Grea problema asta cu canalele. Prea greu să-și bată capul ‘mnealor cu aranjarea la îndemână. Ce contează confortul abonatului? Banul să iasă, că doar e automatizare la tăierea semnalului… Dacă ai întârziat o oră și te află roboțelul de la încasări îți dă semeseu și îți taie macaroana, pardon – cablul. Și parcă e unul acolo cu foarfeca pregatiă, care urmărește filmul, pentru că exact când e acțiunea mai tare și trebuie să vezi neaparat cum rezolva eroul principal problema, ȚAC - taie cablul... și tu strigi la pereți - Cablul nea Badeaaaa!
Apropo de tăierea semnalului! Nu știu pe la alții cum e, dar în Slobozia, dacă se cacă o vrabie pe un cablu, gata… A murit netul! Dacă se vântură unu’ lângă un stâlp pe care stau să-l dărâme cablurile atârnate în toate direcțiile, (dar despre acest aspect, în alta dizertație, cu speranța că "Lori", noul arhitect șef al muncipiului, va rezolva mățăraia care se întinde pe toți stâlpii de te crucești cum naibii de mai stau la locul lor!?!), gata… A murit televiziunea! Dacă scutură cerul doi stropi de ploaie, atunci e dezmăț. Mai întâi pâlpâie lumina, adicătelea dă cu buzduganul.
Vezi ba că vă pi(că ca)blul.
Nu mai vine netu’ până mâine. Io cred că ăștia de la Renel, ori sunt în cârdașie cu cabliștii, ori au echipament la fel de uzat, ori sunt la fel de proști… Nu e săptămână să nu se întâmple bazaconia. Dă cu pâlpâială, ți se închide pisicul, îți moare cablul, se duce dracu internetul. Și atunci nu –i așa ca vrei să deschizi fereastra și să strigi – Curentu’ nea Badeaaaaa!
Pe urmă începe distracția. Netul nu mai vine decât dacă înroșești telefonul cu reclamațiile. Pe banii tăi, că au desființat liniile gratuite de reclamații. S-au prins băieții că e rost de făcut bani mulți din parteneriatul cu compania de telefoane. Dacă tot sunt atâtea reclamații, măcar să iasă ceva bănuți la portofel, nu? Smecheria e amplă rău și fucționează tot pe nervii clientului. Se pune o matracucă să înregistreze un mesaj, cu care te ia tare... Că cică te înregistrează ce zici și că dacă ești de acord și bla bla și bla bla și uite așa, după ce te bagă în așteptare pe motiv că “momentan toți operatorii sunt ocupați, așa că nu închideți ca să vă păstrați locul”, te trezești că ți-a expirat abonamentul și că s-a terminat creditul, că ți-a crescut barba și că ți-a născut nevasta și tu încă nu ai reușit să vorbești cu ăla și să reclami că nu merge netul.
Stai să vezi după ce o voce excitată răspunde pe finalul creditului, îți ia declarația, și cu tupeu de maidan îți zice că nu figurezi în baza lor de date la adresa aia… Că poate te-ai mutat și nu mai ții minte, că la ei nu figurezi… Disperat te controlezi în buletin și după ce îți aduni fața căzută peste tastatura moartă de la calculatorul și mai mort din cauza netului foarte mort, te reculegi și insiști pe motiv că ești viu, ești abonat și nu te-ai mutat în ultimii zece ani decât de la o companie de cabliști la alta, dar ai dat peste aceiași ageamii. Individul din telefon, afectat de tupeul tău de reclamagiu, te deșteaptă și te anunță laconic că potrivit contractului, termenul de remediere a defecțiunii este cuprins între o dată imprecisă și maxim 72 de ore. Adicătelea, pe banii tăi (că plătești telefonul pentru legătura pe fix de îți sar capacele în alea treijde minute de confesiune, amăgiri și refulări), pe răbdarea ta, ‘mealui îți zice să te duci dracului să te culci, că o să dea ei drumul la net când o expira termenul din contract…. Nu-i așa că îți vine să iei contractul și să li-l bagi direct în locul unde nu le intră soarele, dar le intră “Supozitorul de Vineri”??? Pe urmă nu îți mai rămâne decât să strigi din toți plămânii “Netuu’ nea Badeaaaaa! “

Arin Panait

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu