duminică, 4 decembrie 2011

Apa lui Ionașcu, cea frumos și limpede curgătoare...

În 30 septembrie anul curent, remarcam cu oarece sarcasm, calitățile distrugătoare ale Apei lui Ionașcu asupra instalației mele sanitare proprie și personală. Oare cât timp să fi trecut de atunci? Un an, doi? Zic așa, pentru că privind imaginea de ieri făcută noului bazin cumpărat și instalat în acea dată, nu îti poți imagina că s-au scurs numai vreo 60 de zile! Priviți și voi cum arată interiorul NOULUI bazin montat în septembrie 2011... Nu-i așa că îți vine să-l strângi de gât pe domnul Ionașcu și să-i bagi adânc Supozitorul de Vineri? Potrivit spuselor domniei sale, (care domnie se apropie de sfârșit foarte curând), cică am eu ceva personal cu el și cu apa lui infectă... Poi cum să nu am mărite primar, când apa dumitale îmi distruge instalațiile și îmi otrăvește organismul și viața?
Cu toate aceste dovezi, preamăritul sultan de Slobozia, susține că el crește în sondajele lui Pește.... Poi cum să crești nene, când bagi în casele noastre mizeria asta pe post de apă de consum ???
Mai interesantă este însă acea solidaritate de gașcă pusă pe ciolan, manifestată de Președintele Consiliului Județean Ialomița, Sivian Ciupercă, domn care, stimulat de zicerile lui Ponta de la centru, susține în continuare candidatura mincinosului Ionașcu la viitoarele alegeri locale, pentru funcția de primar al Sloboziei în numele USL! Alo! Domnu’ Ponta! Alo domnu’ Ciupercă! Cu ăsta vreți voi să caștigați alegerile viitoare? Măcar de v-ați alege un candidat destoinic și priceput, nemincinos și curat la suflet, că ăsta de-l susțineți, s-a cam dus pe Apa... Lui Ionașcu!!!
Ia priviți în poza anexată și încercați să vă imaginați pe prostul ce ar vota un primar care zice că apa e bună și noi suntem fraieri? Vi-l imaginați? Poi dacă pe astfel de votanți vă bazați sondajele, apoi la Paștele Cailor veți mai pupa osul de la primăria Slobozia... Că vorba aia „Măi Ionașcu, nici nu știi, cât de mic ajungi să fii!”
 În rest numai de bine!

joi, 17 noiembrie 2011

Mâncarea e fudulie, băutura-i temelie!

Trăim vremuri grele. O știe toată lumea! Nu sunt bani de mâncare, nu sunt bani de taxe și impozite. Nu ajung banii pentru întreținere și pentru plata apei lui Ionașcu la răposata URBAN SA. Dar cu toate astea, românul nu se dă bătut. El se scotocește prin găurile buzunarelor și sacrifică mărunțisul pentru ... băutură.
Suntem un neam destoinic, neam ce a trecut prin vicisitudinile vieții grație fraternității cu alcoolul. Chiar dacă guvernanții tot bagă la accize pe băutură și pe țigări, chiar dacă s-a ajuns la prețuri vecine cu nebunia la aceste produse, românul rămâne frate cu sticla și cu țigara.
De dimineață, de la prima oră, gasești mușterii cărora le curg mucii peste mustăți, tremurând la terasele deschise de cu zori, lângă un pahar sau o sticlă, împrejurul meselor înghețate, făcând treișpe-paișpe ca să nu le înghețe mădularele. Acolo, în frig, în vânt, cu mațele giorlăind, românul se face una cu paharul. Ce mai contează că administratorul de bloc îl așteaptă la scară să mai prindă o sută la întreținere? Ce mai contează că nevasta ruptă de muncă nu știe cum să drămuiască leuțul pentru nițel zarzavat? El bea! Bea cu spor fără grija zilei de mâine, fără durerea din stomac! Suntem o nație de politicieni și de alcooliști. A descoperit asta Burebista mulți ani în urmă. Redescoperă și guvernul nostru actualmente, numai că ăștia sunt mai șmecheri. Ei nu distrug culturile de vie, ei măresc accizele. Știu ei ce merge bine în țara asta.
Iar românul nostru, ca un bun român ce este, contribuie fără să crâcnească la bugetul de stat, fără să dea doi bani pe accizele lor la figurat, el dă și mai mulți bani la propriu! Dar se plânge că nu-i ajung banii de medicamente când îl ajunge durerea! Noroc cu supozitorul de vineri care se distribuie GRATUIT!

joi, 10 noiembrie 2011

Poșta Română, Bau-Bau-ul coletăriei naționale

Din ciclul Dai un ban dar stai la coadă....


Cine nu a ajuns măcar o dată în viață să facă sluj în fața unui ghișeu al Poștei Române? Ca tot omul, vrei să trimiți un colet unui amic și atunci, după ce îți ambalezi conștincios continutul în cea mai bună cutie rechiziționată de la magazinul din colț, scoți la imprimantă adresa destinatarului și o lipești frumos în colțul din dreapta, sus, așa cum te-ai învățat în toți acești ani și te înființezi cu coletul la coada de la poșta mare, sau oricare alta. Oriunde te-ai afla, la oricare oficiu te-ai duce în Slobozia, de după geamlâcul înțesat de afișe cu reguli, regulamete și obligații, (toate ale clientul dar niciuna a coletăriei), te întâmpină o funcționară înțepată, care iți zâmbește acru și îți zice printre dinți ca NU E BINE! Coletul trebuia neaparat înfășurat în hartie albă, că așa zice regulamentul...

joi, 3 noiembrie 2011

Războiul Străzilor

Prețul unui moft PSD

Parodie cu substrat urât mirositor, apă infectă, străzi mutilate și …iz politic!
Sub egida “Ce dacă pute apa, contează voturile!” , vă prezentăm ecranizarea pentru youtube a serialului în câțiva ani

“Războiul Străzilor”!


Așteptăm intervenția cavalerului Teculescu, care are soluția în vârful lanternei sale. Șforța fie cu voi!

marți, 1 noiembrie 2011

Cum vine asta dom’ primar?

Trădare, trădare, trădare...
Dacă avizele pentru apă sunt nefavorabile, dacă toată lumea zice că apa lui Ionașcu e împuțită, că are gust de rahat și culoare așijderea, dacă până și Cornel Vasile afirmă în ședința Consiliului Local, că "apa e mizerabila", (ceea ce este un act -în sfârșit- de mare curaj din partea unui PSD-ist sadea, să spună ADEVĂRUL în fața primarului dictator), atunci cum de vă permiteți domnule primar (cu -p- mic) să otrăviți populația orașului? E lesne de știut (pentru cine are în cap puțină minte și altceva decât politică, altceva decât minciună electorală), că în parcuri majoritari sunt copiii! Copii noștri domnule primar! Acei copii care vor crește (dacă vor scăpa neotrăviți de apa dumitale infectă) și care vă vor cere socoteală la vremea maturității pentru tentativa de omor de care vă fac responsabil faptele dumneavoastră (spun dumneavoastră numai din respect pentru limba Română...)! Ați ales să otrăviți copiii cu bună ștință domnule primar! Vreți să rămâneți primar peste cei câțiva pensionari, care din eleganța de partid vă vor mai vota ?
Cum de vă permiteți stimabile să distribuiți apă infectă, NEPOTABILĂ, la țîșnitoarele din oraș, FĂRĂ SĂ AVERTIZAȚI PRIN PLĂCUȚE SPECIALE  că apa ce curge acolo e infectă si NEPOTABILĂ ???
Cât credeți stimabile că vă vom mai suporta indolența, nesimțirea și ipocrizia de care dați dovadă de câțiva ani încoace? Chiar nu vă este rușine obrazului pentru câtă sfidare aveți la adresa inteligenței și sănătății populației orașului (la a cărui cârmâ vă aflați din greșeală)?  Că țineți cu dinții de scaunul din dotare, întelegem, că vă imaginați în visurile domniei voastre victoria unui alt mandat (deh, fiecare are dreptul la visuri....) iar înțelegem, dar să ne dați cu tifla, să ne sfidați pe față în pofida tuturor evidențelor, la nesfârșit, ca și cum, noi ceilalți, am fi cu toții niște idioți aduși cu arcanul să vă susțină inepțiile, asta chiar nu se poate cataloga! Chiar frumoasa limbă română este mută atunci când se caută cuvintele pentru a vă descrie atitudinea!

duminică, 30 octombrie 2011

Averea Bisericii Ortodoxe Române - peste 3 miliarde euro



Biserica Ortodoxa Romana inseamna, pe langa 18,8 milioane de credinciosi (adica 85% din intreaga populatie a Romaniei, potrivit ultimului recensamant efectuat in 2002), peste 40.000 de hectare de teren arabil, circa 40.000 de hectare de padure, pachete de actiuni detinute la peste 15 companii din sectorul hotelier, energetic, productia de vase de uz casnic, fabrici de cherestea, constructii, agricultura, firme de transport, edituri, tipografii si circa 27 de licente de radio. Patriarhul este capul unei biserici cu structura piramidala, formata din Patriarhie, 6 mitropolii in tara, zece arhiepiscopii, 16 episcopii, 161 protopopiate, 11.102 parohii, 2.297 filii (parohii mai mici), 423 manastiri, 183 schituri, zece metocuri (case de protocol), iar in strainatate, trei mitropolii, o arhiepiscopie, doua episcopii. De unde vin banii bisericii:

miercuri, 26 octombrie 2011

Ca la ușa cortului

Că ne despart mii de ani lumină de era civilizației europene, stau mărturie de la gropile din asfalt, până la fațadele pestrițe ale blocurilor placate după ureche.
Nu ne mai minunează nimic din multitudinea de imagini  grotești cu care ne întâlnim la fiecare pas, pe stradă, în fața blocului, pe scările de bloc... oriunde se presupune că ar exista civilizație. Civilizație însă, așa cum o înțelegem noi, ca nație de buni români, urmași ai lui Traian, personaj care cică ar fi civilizat țările invadate cu milenii în urmă.

luni, 10 octombrie 2011

Ecuație cu multe (WC-uri) necunoscute


Se dă următoarea ecuație:
”Doi câini mergeau prin deșert când unul zice catre celălalt – băi, dacă nu găsesc un pom, mă piș pe mine.” 
Înlocuiți următorii termeni:
Câini = cetățeni
Deșert = Slobozia
Pomi = toalete publice …
Calculați câte persoane merg cu strângere de inimă (între picioare) pe strazile pline de gropi ale orașului reședință de județ calamitat.

Vă dă cu virgulă orice ați face! E o stare de fapt, o realitate dureroasă pentru persoanele cu probleme renale, la fel ca și pentru oamenii sănătoși care ies la plimbare prin orașul reședinșă de județ. Un oraș în care autoritățile găsesc de cuviință să cheltuie o sumedenie de bani publici aducând vedete scumpe ca să (în)cânte auditoriul din piața publică pe motiv de Ziua Recoltei, ca să spargă timpanele locuitorilor din cartier timp de două zile, în timp ce orașul sucombă sub infecția răspândită de apa mizerabilă de la robinet și, culmea lipsei de civilizație – fără WC-uri publice în ditamai garnizoana….

Ce este Scutul antirachetă din Europa ?

Pentru că în utima vreme s-a discutat în media, foarte intens despre Scutul Antirachetă, vom debuta această rubrică publicând informații interesante despre marele scut!

Pentru a proteja Europa de unele aşa-zise ameninţări care se presupune că ar veni dinspre Iran sau Coreea de Nord, SUA intenţionează amplasarea unui sistem antirachetă în Europa. La începutul lunii februarie, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă şi că, în baza acestui acord, pe teritoriul nostru vor fi amplasate componente ale scutului.

La summitul NATO de la Lisabona care a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2010 s-a stabilit că la cheltuielile necesare realizării scutului vor participa toţi cei 28 de membri NATO. Aceasta înseamnă că instalaţiile de apărare antiaeriană care urmează să fie plasate în Europa de Est vor costa statele membre aproximativ 200 de milioane de euro în următorii 10 ani.


Instalarea scutului  în Europa se va realiza în patru etape. Prima etapă este programată pentru 2011 şi presupune desfăşurarea actualelor sisteme antirachetă pentru a proteja împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. Se vor folosi nave cu sisteme antirachetă Aegis, care pot, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de aviaţie sau cu rachete. Acest sistem va fi amplasat în estul Mării Mediterane şi va fi completat cu unităţi radar mobile coordonate din baza militară de la Ramstein, Germania.

vineri, 30 septembrie 2011

(Ț)apa lui Ionașcu!


Documentar muzicalo-pamfletic despre apa potabilă din Slobozia.
Despre această apă, primarul Ionașcu spune că este potabilă! O fi adevărat? Cu această apă Ionașcu zice că va câștiga alegerile viitoare!!! Pe programul asta, care cică va schimba țevăraia de fier douămiiinșpe, zice pesedistul sondaj că ionașcentimul adună 40% din iubirea populară la nivel de primărie... Măi să fie ! Chiar atât de mulți proști să locuiască în Slobozia? Îndoi-m-aș! Măi dragă primarule, dacă matale crezi în prostiile astea fabricate la comandă, înseamnă că ori te îmbeți cu apă chioară (sau maro-roșcat), ori ai orbul găinilor! Dacă votantul din procentul sondat, dă drumul la robinet, trage un damf, ia o gură, și pe urma completează sondajul, apoi sigur se va duce la vot curat ca lacrima și proaspăt spălat cu infecția de la robinet și dragostea de partid în sânge! Curat murdar! Hai spor la sonda(j) !
Arin PANAIT

Maidanezii de la B35

Într-un mediu infect, unde nimeni nu se interesează de curatenie, mizeria prosperă și maidanezii se înmulțesc necontrolat, terorizând trecatorii și tulburând nopțile tuturor... Mirosul este de nedescris, imaginea de secol XII șochează, nepasarea locatarilor este întreținuta de indiferența autorităților! Un loc desprins parcă dintr-un coșmar, menit să degradeze noțiunea umană... Alo! Administrația locală! Chiar nu sunteți în stare să controlați focarele de infecție din orașul reședință de județ? Chiar nu vă este rușine? Ce așteptați ca să vă faceți datoria pentru care sunteți platiți din bani publici ??? Primaria, sunteți mândri de frumusețea orașului pe care îl păstoriți cu nepasare? De la alegeri si dinainte, lucrurile stau la fel. Nimic nu s-a schimbat intre timp. Maidanezii prolifereaza mai ceva ca pe vremea lui Ionascu! Trebuie sa moara si la noi cineva ca sa luati masurile corespunzatoare? Iubesc animalele, dar pretuiesc mai mult omul! Dvs. domnule primar, ce pretuiti?

Un congres cum rar mai vezi


La sfârșitul săptămânii trecute, un congres foarte intens, prezentat cu interes, mi-a produs un șoc imens! Na, ca să fac și rimă... Rar mi-a fost dat să aud atâtea bâlbe pe metrul pătrat de cuvinte, iar șocul a fost cu atât mai mare cu cât delirantele cuvântări au fost zămislite și rostite în mare parte de persoane titularizate pe posturi de "cadre didactice". Nu am nimic de zis pe motiv că s-au bătut câmpii și câmpiile Bărăganului, fără milă și fără sens. Ne-am obișnuit deja cu "chestia" asta, de la politicienii noștri. Dar ca să debitezi toate inepțiile din lume cu pretenții de concept educațional, asta chiar că nu se cade! Câteva ore, de mare tortură, mi-au întărit convingerea că dacă au căzut la examenele de titularizare, unii dascăli chiar au meritat asta! Mai grav este faptul că o parte din ei deja sunt depășiți de momentul în care s-ar putea întreba singuri cu ce tratament să se vindece...
Am remarcat însă frumosul asorteu dintre bâlbele didactice și cele politice! Sincer, deși am crezut că voi putea scrie ceva frumos despre această mare adunare a cadrelor didactice din România (și de peste hotare, de peste tot - după cum se poate auzi pe înregistrare), mai mult decât să vă urez audiție plăcută și rezistență la șocuri, nu pot! Ascultați și vă cruciți ce perle scot dascălii cu funcții. Imaginați-vă de ce nu au luat titularizările ăia mai mici, aflați la baza educațională ...
Cert este că organizarea a fost măreață, intonaţia discursurilor a fost de-a dreptul înălţătoare, invitații fercheși și publicul extaziat! Doar erau între ei,  nu? În rest, Dumnezeu cu mila... față de copiii noștri!
Cuvântarea a fost opera profesoarei Aprilia-Victoria Gălbenuș care, sperăm noi, nu predă și la clasă tot în ritmul și cu bâlbele astea!!!
Urmează și partea a doua.... acolo să vezi inepții!

Roşu, culoarea standard de Slobozia


Că suntem un judeţ preponderent de coloratură roşie spre portocalie, o ştie toată lumea, dar că subtilitatea acestei nuanţe se întrepătrunde cu realitatea crudă din Slobozia, o dovedesc imaginile alăturate…

Deunăzi, o ţeavă netrebnică şi nerecunoscătoare, s-a revoltat şi s-a spart obraznică ravărsându-şi conţinutul pestilenţial de … apă potabilă (?!?)  în strada frumos asfaltată. Că s-a dus naibii asfaltul sub loviturile nemiloase ale târnăcoapelor trimise să astupe incompetenţa primarului (care este!!!), nu se mai pune la socoteală. Ce contează este faptul că, odată apa evaporată sub toridul soare de Bărăgan, pe asfalt a rămas dovada incontestabilă a calităţilor apei aşa zis potabile, atât de înverşunat susţinută de Ionaşcu, primarul încă titular (nu ştiu graţie cărei inerţii). Mâlul de pe asfalt, după cum se vede în poză, a rămas roşu ca şi coloratura politică a partidului care îl mai susţine oficial pe Ionaşcu, ca şi obrazul satisfăcut al primarului, care susţine moraliceşte că apa furnizată de URBAN sub licenţa domniei sale, este de mare calitate şi nu conţine piturpipaci chimici care afectează organismul uman. Săracele ţevi nu sunt de acord şi se descompun nesimţite şi umile sub acţiunea binefăcătoare dar nefastă a apei lui Ionaşcu. Ce obrăznicie!

De ce trag clopotele Mitică?

Parafrazându-l pe nenea Iancu, am ajuns să mă întreb, pe bună dreptate, dacă nu toate lucrurile au luat-o razna în țara asta. Și cum poți să nu te întrebi, dacă într-o după-amiază plăcută de vară, în timp ce încercam să mă relaxez pe o băncuță în parc, chiar lângă impunătoarea clopotniță de la intrarea spre Catedrală, un trecator nu m-ar fi avertizat: “Nu stați aici în apropierea clopotniței, că e cinci fără un sfert și la fără zece pornește vacarmul...”  Intrigat am pornit camera (pentru că am mereu camera la mine!!!), și am așteptat cuminte în fața clopotniței. Fix la fără zece era să-mi sară camera din mână, când vacarmul s-a dezlănțuit. Timp de două minute și jumătate, pentru un scop ce mie îmi scapă, timpanele mi-au fost asuprite de ceva ce ar fi trebuit să îmi trezească sentimente profunde, religioase, să mă cuprindă credința până în cele mai adânci unghere ale sufletului meu amărât. Din pacate, asta nu s-a întâmplat! Ceea ce s-a trezit în mine a fost altceva! Sentimentul de panică, de război și bombardament iminent, senzația de fugă spre cel mai apropiat adăpost au fost cele ce m-au cuprins și nicicum spiritul religios.

Sondaju’ lu’ Pește


În țara lui Dinu Patriciu, unde orice pixel mai de Doamne-ajută nu poate fi decât neapărat albastru, unde toată lumea se pricepe la pescuit, la fotbal, la politică și la sondaje, m-am gândit să intru în industria petrolieră și să împușc doi iepuri dintr-o dată. Sau doi pești ??? Adicătelea să fac (contra)sondajul lui Pește. Că mă pricep.
Camera avem, nu lipsește niciodată din buzunar, talent avem (eh și noi acolo…), o jeaka mai neponosită găsim, oleacă de jurnalism știm, așa că țuști în stradă să ne dăm sondori pe Ialomița.
Ticluim repede niște întrebări fără echivoc, dar la subiect, dăm o printare cu greșeala special strecurată în text și zbughea la sondat populațiunea în opinia ei intrinsecă. Rătăcim prin meandrele concretului din jurul blocului ca să vedem dacă chestia cu profetul și strada lui functionează… Mergeee!  Apoi pune cap-compas pe străzile  adiacente. Adicătelea să nu ne fie vorbe ca am sondat numai în jurul blocului.
Cele trei intrebări au fost patru. Dar nu prea s-a sinchisit cineva că nu ies la socoteală… Deși în prezentarea sodajului se zicea ceva că subiectul ar fi apa lui Ionașcu, în realitate întrebarile au fost de altă orientare. Nici asta nu s-a sezizat la populațiune.
  1. Votați Ionașcu la primărie ?
  2. Face ceva prefectul pentru apa din oraș ?
  3. Ați auzit de Ioan Martin ?
  4. Ce ziar local citiți?

Poate fi ceva mai concret decât atât? Să vedem… Urmăriți filmulețul și trageți concluziile!

Cât de ușor se poate face un sondaj cu tentă malițioasă și întrebări tendețioase ? Simplu ca bună ziua! Pui întrebările și tragi linia între ce vrei să afli și ce rezultat dorești!
Concluziile le trage fiecare! După cum vrea să interpreteze! După ureche cum ar zice un prieten pianist la acordeon. Starea de fapt e însă alarmantă!
La final, rog privitorii să observe cu atenție pixelul albastru. El apare și dispare instantaneu de pe clișeu, dar rămâne înrădăcinat în conștiința colectivă! Sondajele e... sondaje!

Sondorul lu’ Pește

Somnul națiunii naște lideri ?


Sub imboldul zicerii de bine, brusc și dintr-o dată, 'nea Emilian se trezește la viață și declamă pompos la ultima ședință penelistă: “Vremea vorbelor a trecut!”…'
După ce trei ani de zile și-a făcut cozonacii cu apa lui Ionașcu (vorba vine...), străpuns de revelația uselistă, (care fie  între noi – n-are acordul Crino-Pontician pentu dezvoltare rurală), răpus de chinurile alegerilor, dumnealui simte în sfârșit duhoarea din apa ionașciană și se declară revoltat, dar nu de primar ci de programul lui, care este... dar nu este! În lipsa unui candidat uselist declarat oficial, (la nivel de comunitate), ce s-au gândit peneliștii lui Crinulescu? Să se scoale (n.a) și să popească pe Martin drept variantă ajutătoare. Și cum cică, potrivit gândirii emilianistice, presa nu mai contează pe cântarul electoral, (că votanții știu deja cu cine defilează la urne), peneliștii se aruncă-n vâltoarea apei ionașciene bazându-se pe cozonacii lui Emilian, cu care vor să îmbrobodească gospodinele, pregătindu-le pachețele cu sărățele de sezon asortate cu murături-acrituri și gogoși electorale. Că cică, ”...dacă aia dau pachete, dăm și noi”…  O să fie o luptă a pachetelor! Avantaj Emilian, care are cozonacii gustoși, în timp ce  apa lui Ionașcu pute de te rupe. Numai că mirosul de nămol sapropelic nu bate pană la București….

Sonoru’ nea Badeaaaa!



Pe vremea odiosului și-a academiciencei savant de renume mondial, la mine în localitate, tineretul utecist se răsfăța la cinematograful din vale cu câte-o peliculă a la Sergiu Nicolaescu sau cu ce reușea cineastu’ Badea să aducă prin schimburi comerciale adecvate regimului. Cum tehnica din dotarea cinematografului era prinsă cu banda izoler și legată cu sârma, se întâmpla ca de fiecare dată câte-o panaramă de film să dea rateuri de sunet. Și cum cineastul probabil că moțăia prin vreun ungher și nu observa neajunsul, sala reacționa și, atunci, se auzea la unison strigarea devenită celebră peste ani și neuitată până-n zilele noastre: “Sonoru’ nea Badea! “ Măcar atunci avea cine să dreagă busuiocul, (adicătelea sonorul), pentru că nea Badea sărea și lipea el cum știa mai bine firele pe la mașinăria de produs senzații pe cearceaf, (mă refer la ecran)! În 30 de secunde se relua vizionarea...

Toate-s vechi și nouă toate


Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.  
Aceste minunate versuri ale marelui Eminescu, par ca turnate pe profilul zâmbărețului nostru primar, care este! Când îl văd cum râde cu gura pân’ la urechi prin diverse poze de album sau pe hârtia unor publicații mirositoare de șosete administrative (firește pe bani publici, cum zicea marele portocaliu, -aici sunt banii dumneavoastră-) mai că îmi vine să-l iau de urechi și să-l dau cu nasul prin gurile de canal din oraș, ba chiar să-l țin în cada cu apă cristalino-portocalie până i s-or încreți mustețile.
Cel mai probabil, că spusele unui coleg de breaslă, cum că subiectul apei din Slobozia e fumat de mult și că nu mai dă nimeni doi bani pe el, să nu fie tocmai așa. Poate o fi pentru o parte a presei, platită din greu cu bani publici ca să înghită mizeria de la robinet si să simuleze orgasmul în fața unui pahar cu apă ionașciană. Realitatea este cu totul alta! Și iată de ce:

Fanatismul religios și nevoia de ”sânge”, boala secolului


Surprinzător de real, secolul exploziei demografice și al neuronului rămâne prizonierul conceptelor și prejudecăților din antichitate. Aș fi jurat că evoluția omului, a societății în esența sa, va marca iremediabil pasul omenirii către un nou secol, către tehnologie, știință și emancipare. Din păcate, observ că pasul ideologic a fost făcut oarecum înapoi. Pasul moral este în totală contradicție cu evoluția tehnologică. Omenirea, în masa ei generală, a decis că evul mediu e mai prosper ideologic decât orice avans tehnlogic, dovadă clară că îndoctrinarea religioasă, practicată de secole cu consecvență de către mai toate religiile planetei, s-a înrădăcinat definitiv în moralul colectiv.

Asistăm cu nepăsare la o demonstrație de forță a îndoctrinării ideologice, la expansiunea periculoasă a fanatismului religios. În numele unor doctrine extremiste, omenirea asistă cu neputință la formele cele mai abominabile de manifestare a fanatismului religios în acest veac al științei. Nu mai departe fatidica zi de 11 septembrie din viața americanilor. Asta ca să nu zică cineva că articolul este împotriva BOR. Fanatismul de care vorbesc eu se manifestă aprioric în toate formele de îndoctrinare ideologico-religioasă. Vedem cum, în numele diverselor religii, fanatici executanți se supun in-extremis voinței unor așa-ziși lideri, profeți messianici sau fii ai nu știu căror Zeități și se dedau la masacre și distrugeri.
Adevărul este că, în decursul zbuciumatei istorii a omenirii, cele mai mari masacre, cele mai ucigătoare și mai exterminatoare războaie și represiuni, s-au comis în numele religiei, indiferent care ar fi fost ea. Mari campanii războinice au avut încuviințarea bisericilor sau ale templierilor pentru a-și justifica crimele monstruoase. Deși, în marea lor majoritate, religiile nu propovăduiesc sabia, îndemnul la măcel a fost dat de-a lungul secolelor de o multitudine de prea-sfinți, prea-fericiți ori prea-puternici, popi, vraci, budiști, profeți, musulmani și de alte orientări, care au trimis ostașii la moarte în numele unei zeități, indiferent care ar fi fost ea. Nu pot să nu amintesc faptul că în numele creștinătății, religie cu care se mândresc mulți cum că ar fi numai lapte și miere, numai iubire și iertare, s-au comis mari fărădelegi și mii de crime abominabile. Preacucernici preoți au uitat legile divine, aceștia punându-se cu crucea și cădelnița în fața trupelor trimise la măcel în numele Domnului în marile cruciade...